caci eu voi sti

Era o zi din primavara lui 1104...

Intr-o padure din partea de vest a marelui Hunan, un batran sifu isi mangaia cu dragoste florile care incepeau sa imboboceasca. Muncise multi ani ca sa le faca atat de vii, temandu-se ca nu va mai apuca sa le vada inflorite.
Deodata, vazu ca se apropie de casa lui doi barbati. Le iesi in intampinare, uitandu-se inca o data, peste umar la florile lui.
- Ni hao, spuse batranul, deschizand poarta si invitand barbatii in casa.
- Ni hao, sifu, bine te-am gasit.
- Ce poate face un batran ca mine pentru domniile voastre, intreba sifu, turnand cu mare atentie ceai in cestile de jad aflate langa genunchii oaspetilor.
- Sifu, stim ca esti marele maestru Pa Wa si-am venit sa te rugam sa ne inveti cum sa-l ucidem pe Kong, regele vecin. Stapanul nostru crede c-ar putea domni mai cu folos, in locul lui.
Batranul aseza ceainicul jos, facu doi pasi pana la una din flori - avea o frunza care parea ca se usuca si, intristat, spuse:
- Dragii mei, sunt convins ca stiti ca eu nu mai predau de mult, sunt batran si nu mai tin minte nimic. Ceaiul e destul de cald?
- Atunci, spuse barbatul cu un semn roscat pe umarul stang, vino cu noi si ucide-l tu. Vei fi platit regeste si, nu va sti nimeni ca tu ai facut-o.
- Vedeti voi, padurea va sti ca eu am facut-o, florile astea vor sti, voi veti sti si, ce e cel mai important, eu insumi voi sti ...