Azi-noapte m-am despartit de unul dintre cei mai buni prieteni. Marc, delfinul, ne-a parasit pe la miezul noptii. M-a chemat amica mea A, vino, Marc se simte rau, hai sa intri in bazin cu el sa il plimbi putin. In 15 minute eram acolo. Am intrat in bazin si-am vazut cateva fire de sange in apa. Mi s-a strans pielea. L-am luat in brate usor si, la cinci minute, a inceput sa aiba spasme.
A murit ca un erou, nu s-a vaitat, n-a cerut niciun pic de ajutor. A venit doar la marginea bazinului, de parca ar fi vrut sa ne vada mai de-aproape. Mainile mele n-or sa uite niciodata spasmele alea nenorocite care-l storceau de ultimele picaturi de viata.
Am ajuns acasa si-am baut o jumatate de sticla de Bacardi in jumatate de ora. Cacat...
Da, stiu ca era batran, toata lumea spune asta, dar numai eu stiu ce simteam cand ma jucam cu el, numai eu stiu cum imi zambea cu capul intr-o parte...
O sa-mi lipsesti cumplit, Marcone...
Am ajuns acasa si-am baut o jumatate de sticla de Bacardi in jumatate de ora. Cacat...
Da, stiu ca era batran, toata lumea spune asta, dar numai eu stiu ce simteam cand ma jucam cu el, numai eu stiu cum imi zambea cu capul intr-o parte...
O sa-mi lipsesti cumplit, Marcone...
5 comentarii:
"Nu fi mahnit
de bun ramas.
Un bun ramas este intotdeauna necesar
inainte de
a ne putea intalni din nou.
Si intalnirea,
dupa numai cateva momente
sau dupa mai multe vieti,
este sigura pentru cei care sunt prieteni."
(R Bach - Iluzii)
Stiu ce traiesti; un prieten mi-a murit in brate. Dar l-am lasat sa plece; tinandu-l langa mine nu-i periteam sa isi deschida aripile si sa Zboare.
Las-l si zambeste-i.
Iar el iti va zambi la randul sau.
Asa e, asa e, ai dreptate, acum poate inoata undeva, prin larg. Doar ca am sa-i simt multa vreme in palme ultimele zvacniri. Si ochii inchisi.
Multumeste Vietii ca simti in palme acele zvacniri. Inseamna ca Traiesti. Inseamna ca Simti.
Iar peste ani, cand o sa simti in palme un fior, sa stii ca e acolo, atingandu-te cu botul in palme.
Ca inima sa nu iti fie plina de tristete, iti spun ca nu-i pare rau. Rade si sufletul ii este plin de bucurie.
Nu cred ca inoata... De ce nu putem noi oamenii sa acceptam lipsa vietii si sa nu cream o copie a ei si dupa moarte? Acum face ceva ce noi, ca persoane care cunostem numai viata, nu putem stii sau intelege. Imi pare rau daca crezi ca prin asta nu-ti respect durerea.
darael: eu multumesc pentru tot ce mi se intampla, chiar daca uneori scrasnesc din dinti multumind. chiar sper din tot sufletul sa-i fie bine acum :)
black bitch: poate ca ni s-ar parea complet lipsit se sens sa se termine asa, brusc, fara sa fi insemnat ceva. poate ca incercam sa ne reprimam furia si durerea cautand ratiuni prin care sa intelegem aceasta transformare. cine mai stie?
fii linistita, stiu ca-mi respecti durerea :)
Trimiteți un comentariu