Azi era sambata si, ca atare, aveam planificata o tura lunguta, de vreo 22 de km. Soare, vant de-aveam nisip si-n cur, vreme buna, deci. Creierul, muci. O veste primita ieri mi-a cracanat toate sinapsele. Donc, alergat 7 km, m-am oprit de 5 ori. Mai mult am mers. Ce cacat facem noi, aici?
11 comentarii:
:))
Pas după pas, Sensei! Să vin tocmai eu cu mâna lui Dumnezeu?
Acum că am văzut că se poate, nu mai avem de ce să renunțăm.
29decembrie: pai da, razi, ca doar eu sunt in chiloti pe strada ...
Sabin: Nu puteam eu sa vad semi-ul ala din tribune? De unde mai aveai tu acum mingi la fileu?
Multam, coane :)
Cineva , acolo sus Te iubeste!!
nina: da, vad!
ma iubeste, stiu, da' are un fel ...
Donc, t'as recu une nouvelle de merde:|? Sry, nu am tastatura in frantzuzeste:))
stii cursa cu lupii D.
keep on running!
macar tine-o acolo de back-up!
Si expiratia face parte din viata, la fel ca si inspiratia.
Fara pauze nici un cantec nu ar fi altceva decat un vaiet jalnic.
Sensei, voiam să sune a încurajare. În cinstea matale și ca suport moral am servit azi 7.5km. Hai că se poate!
Nemuritorule, sus inima!:)
Trimiteți un comentariu